DupSteP Mix 2012 56:02 minute :D
Despre PHP - ce este şi instrucţiuni pentru începători.
Despre PHP
PHP este limbajul ideal pentru construirea de
pagini web dinamice. Este usor de învăţat, open-source, poate fi rulat pe mai
multe platforme şi se poate conecta la mai multe tipuri de baze de date. Cel
mai important aspect al limbajului este însa posibilitatea de a fi îmbricat cu
cod HTML. Putem astfel crea pagini HTML statice şi din loc în loc, acolo unde
este nevoie, să introducem dinamism cu ajutorul PHP. Limbajul PHP s-a "născut" în 1994 din nevoia lui Rasmus Lerdorf de a afla câte persoane îi vizitează CV-ul online. El a denumit setul de scripturi create PHP, acronimul pentru Personal Home Page. Pe parcursul următorilor trei ani limbajul a evoluat dar adevăratul succes a început să îl cunoască de când Zeev Suraski si Andi Gutmans au rescris motorul PHP de la cap la coadă, motor care poartă din versiunea
Fiind open-source, PHP beneficiază de suport activ din partea comunităţii online, acesta fiind şi motivul creşterii explozive a numărului site-urilor bazate pe PHP.
Interpretorul PHP este cel mai cunoscut limbaj de scripting folosit în acest moment pentru crearea site-urilor Web interactive. Denumirea este un "acronim recursiv" pentru Hypertext PreProcessor. Diferenţa esenţială faţă de alte limbaje de scripting (gen JavaScript) este faptul că PHP este un interpretor server-side (operaţiile sunt executate de către server şi nu pe calculatorul utilizatorului). Pentru a putea testa pagini PHP aveţi nevoie de un server de web (Apache) şi de pachetul PHP instalat.
PHP permite folosirea unor elemente specifice limbajelor de programare. Ieşirea standard a script-ului PHP devine intrarea standard pentru programul de navigare care vizualizează pagina. Aşadar, la iesirea standard poate fi scris (de exemplu, prin intermediul comenzii echo) orice tip de cod HTML, acesta fiind interpretat de către browser.
Pe lângă manipularea conţinutului paginilor de web, PHP poate trimite headere HTTP pentru autentificare, seta cookie-uri sau redirecţiona utilizatorii. Mai mult, cu ajutorul bibliotecilor externe de funcţii poate parsa fisiere XML, crea şi manipula imagini, animaţii Shokwave Flash, PDF-uri sau se poate conecta la un server de mail, iar acestea sunt doar câteva din funcţiile pe care le poate îndeplini.
Interpretorul PHP parcurge documentul accesat până în momentul în care întâlneşte un marcaj de deschidere care indică faptul că textul care urmează trebuie interpretat ca fiind cod PHP. În continuare, textul este interpretat ca fiind cod PHP până în momentul în care este întâlnit marcajul de inchidere. Întreg textul care nu este interpretat ca fiind cod PHP este furnizat la iesire în forma în care a fost primit ca intrare de catre interpretor. Există mai multe marcaje care indică începerea unei secvenţe de cod PHP, dar doar două dintre ele sunt folosite de obicei (aceste marcaje depind şi de configurarea serverului de web). Dacă dorim ca documentul să respecte specificaţiile XML, atunci singura posibilitate de inserare a codului PHP este folosirea unei secvente de tipul:
Cine Vrea Restu 216 Pagini Din PHP Ma anunta...
Tags:
Informatie
1. Ce este HTML?
HTML nu este un limbaj case-sensitive, adică nu face
distincţia între literele mici şi cele mari(majuscule). Aceasta înseamnă că
indiferent cum scriem etichetele, cu litere mari sau cu litere mici, ele vor fi
corect interpretate de browser. Din acest motiv pe parcursul acestei lucrări
vom utiliza o convenţie de notaţie în care etichetele (tag-urile) HTML
sunt scrise cu majuscule iar atributele asociate acestora sunt scrise cu litere
mici pentru o mai bună diferenţiere şi evidenţiere a acestora.
Desigur că în documentele pe care le scrieţi puteţi respecta această
convenţie sau puteţi scrie cu un singur tip de litere, după cum vă este mai
uşor.
Peste tot în cadrul textului, unde apar etichete, atribute sau
valori ale acestora am folosit caractere Courier New pentru a diferenţia
elementele de limbaj de restul textului.
De asemenea, veţi observa că, în exemplele prezentate, codul HTML
este scris indentat, adică aliniat la diverse nivele. Ca şi în cazul
etichetelor, acest lucru nu are importanţă pentru browser. Indentarea vă este
utilă doar dumneavoastră, pentru a diferenţia şi urmări mai uşor diversele
elemente pe care le includeţi în document. Totuşi, dacă în cazul etichetelor
puteţi opta pentru orice variantă doriţi în privinţa scrierii lor, indentarea
este recomandată chiar şi programatorilor cu experienţă. Un cod neindentat este
foarte greu de citit şi de depanat, în cazul apariţiei unor erori.
2. Conţinut şi aspect într-un document HTML
Pentru a realiza documente Web eficiente, cu impact asupra
cititorului, şi pentru a valorifica pe deplin puterea limbajului HTML, trebuie
să ţineţi seama de o idee fundamentală: HTML este destinat structurării documentele şi nu doar formatării
în vederea afişării lor.
HTML furnizează modalităţi variate pentru a defini aspectul
documentului: specificaţii legate de fonturi (tipurile de caractere), de
formatare a textului, de culori, etc. Desigur, aspectul formal este important,
căci el poate veni în beneficiul sau în detrimentul accesibilităţii
informaţiilor prezentate.
Totuşi, nu aspectul formal, ci conţinutul documentului primează.
HTML conţine numeroase căi de structurare a conţinutului documentului fără a
pune problema felului cum vor fi afişate elementele: titluri, liste, paragrafe,
imagini, etc. Toate acestea sunt definite în limbajul HTML fără a impune
browserului să le afişeze într-un anumit mod. Browserului i se lasă astfel
posibilitatea de a afişa respectivele elemente în conformitate cu rolul pe care
îl au ele în structura documentului şi nu respectând regulile impuse de
creatorul documentului HTML.
Marele avantaj al abordării bazate pe conţinut faţă de cea bazată pe
aspect rezidă în faptul că paginile dumneavoastră vor fi vizualizate cu tipuri
diferite de browsere, fiecare având versiuni diferite.
În abordarea bazată pe aspect, dacă browserul nu
recunoaşte indicaţiile de formatare specificate, fie nu le execută, fie le
execută eronat, astfel că structurarea paginii va avea de suferit.
În abordarea bazată pe conţinut, indiferent cum va alege
browserul să execute indicaţiile de formatare, semnificaţia elementelor din
pagină va rămâne neschimbată.
De exemplu, dacă veţi afişa titlurile şi subtitlurile din pagină
folosind tipuri diferite de fonturi, caractere cu stiluri variate: aldine
(bold, sau îngroşate), cursive (italice, sau înclinate), subliniate, etc., un
browser care nu recunoaşte aceste elemente ar putea afişa titlurile în acelaşi
mod în care afişează restul textului, astfel că semnificaţia lor în pagină
şi-ar pierde relevanţa.
Pe de altă parte, dacă veţi folosi etichetele speciale pentru
titluri, chiar daca browserul nu le recunoaşte, are posibilitatea de a
evidenţia totuşi titlurile în cea mai bună manieră pe care o are la dispoziţie,
astfel încât semnificaţia lor pentru restul documentului se va păstra.
3.
Editorul
Folosirea unui
simplu editor de text.
Cel mai cunoscut şi accesibil este Notepad-ul din Windows.
Important!
Nu este recomandat să folosiţi un procesor de text complex cum este
Microsoft Word, chiar dacă acesta poate salva documentele în format HTML (cu
extensia .htm), deoarece la salvarea
documentelor Word-ul adaugă automat la textul documentului dumneavoastră o mare
cantitate de cod conţinând informaţii lipsite de relevanţă care încarcă inutil
documentul şi măreşte dimensiunile fişierului.
Folosirea unui editor HTML.
Acest tip de editoare dedicate oferă facilităţi în scrierea codului,
realizează corectarea documentului din punct de vedere sintactic şi chiar scriu
secvenţe de cod pentru anumite elemente pe care doriţi să le inseraţi în
document.
Folosirea unui editor WYSIWYG (What You See
Is What You Get, în traducere liberă "ceea ce vezi la editare este
ceea ce obţii la vizualizare").
Un editor de tip WYSIWYG permite alegerea şi formatarea, cu ajutorul
mouse-ului, a elementelor pe care doriţi să le includeţi în pagină: tabele,
link-uri, formulare, puteţi stabili tipul fonturilor, culorile, aranjarea
textului în pagina. Pe măsură ce un anumit element este inserat, editorul scrie
în mod automat codul HTML corespunzător, fără ca utilizatorul să fie nevoit să
intervină asupra lui. Totuşi, dacă aveţi cunoştinţe de HTML puteţi interveni la
nivelul codului în orice manieră doriţi, orice schimbare pe care o faceţi în
cod, reflectându-se automat în aspectul paginii.
Printre profesionişti persistă o controversă în privinţa tipurilor
de editoare care ar trebui folosite pentru a edita documentele HTML. În esenţă,
problema este aceasta: este mai bine să-ţi construieşti paginile folosind HTML
"pur", adică scriind totul tu însuţi, sau este de preferat să
foloseşti un editor de tipul WYSIWYG? Editoare deosebit de puternice de acest
tip: Macromedia Dreamweaver, Microsoft
Front Page, Coffe Cup ca să dăm numai câteva exemple, par a înclina
definitiv balanţa în favoarea acestui tip de editare. Ele oferă facilitaţi
avansate de editare a paginii, inclusiv posibilitatea de a crea pagini dinamice
şi de a include script-uri JavaScript sau applet-uri Java. Cu ajutorul lor se pot construi site-uri extrem
de complexe.
Cine Doreste + cele 16 Capitole De HTML+DesignWEB ma anunta il Dau Gratis... !
Tags:
Informatie
